Raman mai nou fara cuvinte,sau mi le consum fara rost cu persoane cu care nu merita sa mi le consum...Epuizez visteria de cuvinte si raman cateodata wordless...De obicei nu dureaza mult.De obicei imi revin,dar mai nou dau prea mult sens lucrurilor minore care oricum si pana acum se faceau nesimitit de simtite prin putredul meu suflet.
De exemplu...ma enervez mult mai repede pe teme...puerile.exemplu:cand imi deranjeaza cineva parul,de obicei raspundeam cu aceasi moneda..acum ma deranjeaza:-|
Bine hai sa zicem ..sunt iritata eu de ceva.De ce sunt mai atenta la problemele celor din jur?De ce acord atata atentie...oricui?Oricum pierd multe lucruri esentiale din viata mea.De ce nu imi canalizez atentia intr'acolo?Si mai ales ,de ce tot pun intrebari retorice.Bine stiu raspunsul,dar nu asta e ideea.Ideea e ca in momentul de fata nu'mi pot accepta conditia de existenta.
Un prieten mi'a zis ca ...e maturitatea..
Maturitate:-o...daca asta este...atunci "mama naste'ma in fiecare zi"(Marin Sorescu)
Odata cu trecerea vremii..probabil o sa raman cu mai putine cuvinte si cu mai multa intelepciune(doamne ajuta:P)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu